Conducerea bisericii
CUM SĂ TRECI DE LA CONDUCEREA PRIN DIACONI LA CEA PRIN PREZBITERI
Într-unul dintre primele mele mandate pastorale, doi diaconi au făcut ceva neobișnuit: ei au păstorit în realitate congregația. Dincolo de acești doi bărbați, biserica avea o organizare tipică de pe la mijlocul secolului: opt diaconi slujeau ca niște coordonatori, într-un comitet, iar congregația ca întreg vota asupra oricărei decizii care afecta viața bisericii, și se întâlneau în adunări generale lunare. Diaconii se concentrau în general pe chestiuni legate de proprietate, finanțe și lucruri care apăreau ocazional.
PREZBITERI ȘI MAI CUM?
Totuși, atât în ce privește caracterul cât și practica, acești doi bărbați au făcut lucrarea de prezbiteri. Lor doar le lipsea titlul acesta. Ei au vegheat biserica și au păstorit-o (Evrei 13:17; F.A. 20:28; 1 Petru 1:2), au dat învățătură sănătoasă (Tit 1:9), au făcut supravegherea spirituală a turmei (1 Petru 5:2) și au dat un exemplu de viață creștină credincioasă (1 Petru 5:3).
Am serioase îndoieli asupra faptului că vreunul dintre acești doi bărbați s-a gândit la sine ca fiind prezbiter. Totuși, biserica i-ar fi recunoscut exact în felul acesta. Totuși, biserica a făcut confuzie între slujirile biblice, care sunt im-portante pentru sănătatea bisericii, și a așteptat de la diaconi să acționeze asemenea prezbiterilor, fără calificările, darurile și autoritatea necesară. Ar fi fost posibil oare ca problema să fie rezolvată doar prin schimbarea titlului de diacon și înlocuirea lui cu cel de prezbiter? Cu siguranță că nu! Chiar dacă cei doi bărbați deja se achitau de această slujire, restul au făcut în mod clar ceea ce diaconii trebuiau să facă – să fie slujitori ai bisericii – achitându-se de responsabilitățile ocazionale care țin de lucrarea diaconală.
Cum este posibil ca o biserică după „modelul diaconal” – sau ori-ce biserică într-o situație asemănătoare – să treacă la recunoașterea bărbaților calificați ca prezbiteri? În primul rând tu, păstorul, trebuie să tratezi obstacolele care se găsesc în calea implementării modelului biblic.
OBSTACOLE ÎN CALEA TRANZIȚIEI CĂTRE CONDUCEREA PRIN PREZBITERI
- Congregația probabil că nu înțelege învățătura biblică legată de prezbiteri.
Atunci când treceți la recunoașterea bărbaților ca prezbiteri, îi cereți congregației să înțeleagă și să implementeze o practică biblică. Acest lucru necesită explicarea răbdătoare a Scripturii, discuții în congregație, în grupuri mici și la nivel individual legate de interpretarea și aplicarea Cuvântului lui Dumnezeu. Multe obiecții legate de schimbările în organizarea bisericii își pierd din putere atunci când creștinii gândesc biblic.
- Multe congregații au un istoric de congregaționalism superficial și greșit.
În locul unui congregaționalism sănătos și robust, biserica pe care am menționat-o mai sus practica un fel de micro-management congregațional. Nimic nu putea fi făcut fără adunări generale laborioase, lucru care sfârșea adesea prin simțăminte și ambiții rănite. Din nou, schimbarea acestui lucru cere învățătură răbdătoare și dialog asupra ideilor istorice și nou testamentare ale congregaționalismului. Poate că ar trebui să înveți biserica să recunoască propria mărturisire de credință, dacă este una bună, explicându-i ceea ce aceasta spune despre slujirile de prezbiter și diacon, și arătând felul în care congregaționalismul s-a dezvoltat în această circumstanță specifică. Un astfel de studiu furnizează o platformă pentru ilustrarea unui portret biblic și eficient al organizării bisericii.
- La trecerea de la modelul diaconal la cel prin prezbiteri, diaconii care nu sunt selectați pentru a deveni prezbiteri pot să devină geloși.
O astfel de gelozie poate să degenereze în masive dezbinări, adesea eliminând orice șansă ca biserica să facă tranziția către o structură de conducere prin prezbiteri. Cum să tratăm astfel de situații? Prin a adopta un plan pe termen lung cu privire la structura de diaconi și prezbiteri. Concentrați-vă pentru moment pe calificările biblice pentru actualii diaconi (1 Tim. 3:8-13), și astfel veți ridica ștacheta. Acest lucru va scădea numărul de candidați din partea diaconilor. De asemenea, străduiți-vă să arătați ca-re este deosebirea biblică între responsabilitățile asociate celor două calități. Un bărbat poate pur și simplu să dorească o anume slujire, dar să nu aibă abilitățile necesare. Prezentați așteptările Scripturii din partea diaconilor și a prezbiterilor, așa încât biserica să anticipeze felul în care acestea vor ajunge să fie practici biblice. Câteva persoane pot continua să nutrească gelozie, dar este foarte probabil ca, procedând astfel, biserica să le trateze cu înțelepciune.
- Poate că niciunul dintre diaconii din acest moment nu este calificat să slujească în calitate de prezbiter.
Simpla trecere de la un titlu la altul, căruia îi este asociată o responsabilitate mult mai mare, nu va ajuta. Mai degrabă bărbații trebuie să fie învățați să-și însușească o perspectivă corectă asupra slujirii ca prezbiteri. Începeți prin a-i re-cunoaște pe acei bărbați care par să fie fără reproș (Tit 1:6). Ajutați-i să dezvolte o consecvență mai mare în umblarea lor cu Hristos.
Hrăniți-i în Cuvântul lui Dumnezeu și în învățătura sănătoasă. Manifestă ei o dragoste pentru Cuvânt? Pot să prezinte învățătura sănătoasă? După o perioadă de dialog frecvent asupra Scripturii, oferiți-le oportunități să dea învățătură. Încurajați-i, evaluați-i și chiar criticați-i. Sunt ei persoane dornice să învețe și gata să ajute trupul lui Hristos să înțeleagă Cuvântul lui Dumnezeu?
Luați-i cu voi în vizite pastorale. Găsesc acești oameni plăcere în păstorirea turmei? Recunoașteți faptul că unii aparțin în mod clar grupului diaconilor. Totuși, câțiva vor manifesta calități tipice pentru prezbiteri. Continuați să investiți în acești bărbați. Dați-le responsabilități în păstorirea bisericii, așa încât congregația să înceapă să vadă valoarea care stă în a avea prezbiteri laici.
CONDUCEȚI TRANZIȚIA
Tranziția reală se găsește dincolo de toate aceste obstacole. Cum poate un păstor să conducă tranziția de la diaconi la prezbiteri ca lideri spirituali ai bisericii?
Viteza ucide
Așa cum spun acele autocolante, „viteza ucide”. Așa face și o tranziție rapidă, în cadrul căreia se dorește transformarea unor diaconi în prezbiteri.
Atunci când încercăm să facem acest lucru fără o pregătire adecvată, această mișcare va crea haos, dacă nu chiar pierderea neașteptată a slujirii pastorale!
Cât timp ar fi suficient pentru tranziție? Depinde, însă eu am înclinația să cred că este necesară o perioadă de minim 18 luni, chiar până la 3 ani pentru tranziția către o altă structură de conducere. De ce atât de mult timp? Pentru că multora dintre biserici le lipsește claritatea biblică. Ei au trăit cu structurile lor bisericești fără a le pune sub lumina Scripturii iar tu, păstorul, îi chemi să elimine din rădăcini poziții care au fost ocupate vreme îndelungată.
Așadar, dacă dorești această schimbare, trebuie să predici învățătura biblică legată de organizarea bisericii, așa cum poate fi gândită pe diferite paliere: amvonul, studiul biblic, grupurile mici, întâlnirile de bărbați, lucrarea la nivel individual și așa mai departe. Structurarea stratificată slujește mai bine bisericii decât să treci direct la un curs rapid pe tema organizării.
Totuși, mai important decât schimbarea organizării este să înveți biserica să gândească biblic. Cu cât își învață un păstor congregația să interpreteze corect Scriptura, cu atât mai capabili vor fi membrii ei să înțeleagă conducerea biblică a bisericii și să o dorească ei înșiși, lucru care va face ca tranziția să fie mult mai ușoară.
Fiți intenționali
Exprimați-vă clar intențiile. Oferiți-i congregației timp să înțeleagă organizarea biblică. Poate că voi, păstorii, trebuie să tratați chestiuni legate de organizare de-a lungul mai multor ani.
Probabil că biserica va avea nevoie de aceeași perioadă de timp, dacă nu chiar mai mult. Puține persoane vor reacționa pozitiv atunci când au de-a face cu concepte noi și când li se pare că acestea le sunt impuse.
CONCLUZIE
Stabiliți obiective, dar fiți răbdători. Dați învățătură, predicați, și rugați-vă până când biserica își găsește încântarea în Evanghelie. Pe măsură ce congregația începe să înțeleagă natura și misiunea bisericii, faceți conexiunile între punctele structurale așa încât membrii să înțeleagă ce doriți să faceți. Cu trecerea timpului, ei vor începe să răspundă față de Cuvânt. Apoi prezentați un plan prin care să nominalizați bărbați calificați care să slujească bisericii în calitate de prezbiteri. Urmând metoda prescrisă în actele constitutive ale bisericii, revizuiți organizarea bisericii pentru a reflecta conducerea prin prezbiteri în congregație. De-a lungul tranziției, căutați să faceți pași înainte cu smerenie și răbdare, spre gloria lui Hristos și spre binele bisericii voastre.
Acest articol a fost tradus în parteneriat cu Magna Gratia. Pentru resurse biblice asemănătoare, vizitați pagina lor de internet.