EVANGHELIA PROSPERITĂȚII ȘI PROBLEMA BISERICILOR NEPĂZITE

Nimeni nu mai poate nega faptul că distorsiuni ale Evangheliei și-au făcut locul în multe biserici de-a lungul și de-a latul Africii [articolul de față a fost scris cu referire la situația din Africa, dar multe dintre constatări sunt universal valabile – n.tr.], cea mai importantă dintre acestea fiind evanghelia prosperității. Totuși, înainte de a trata în mod eficient problema evangheliei prosperității, trebuie să ne întrebăm de ce atât de multe dintre bisericile africane au permis acestei false evanghelii să-și facă loc neconfruntată. Unde au fost păzitorii porții, cei ce trebuiau să sune alarma? Și chiar în prezent, de ce există o tăcere atât de mare din partea multora dintre bisericile africane, acum naturalizate?

Ca în multe alte situații, problema actuală a evangheliei prosperității își are rădăcinile într-o problemă eclesiologică de ieri.

Vorbind la modul general, se pare că eforturile evanghelistice din trecut nu au fost susținute de niciun mecanism prin care creștinii să poată să protejeze și să păstreze Evanghelia ferită de aceste amenin-țări constante de distorsiune. De exemplu, a fost acordată prea puțină atenție înțelegerii corecte a doctrinei convertirii și a ceea ce înseamnă calitatea autentică de membru al bisericii sau ce înseamnă disciplina bisericii. În mod asemănător, misionarii și păstorii nu s-au întrebat ce are de-a face Evanghelia cu conducerea bisericii, cu responsabilitatea fiecărui membru de a se păzi împotriva învățătorilor falși, sau cu nevoia unei pluralități a prezbiterilor. Dimpotrivă, Evanghelia este considerată ca un lucru de apucat, iar biserica africană suferă. Tot ce rămâne este o nevoie disperată de misionari și biserici care să înțeleagă problemele și care să fie echipați pentru a oferi soluții mai bune și biblice.

UNDE SUNT TOȚI ACEI „CREȘTINI”?

Misionarii care lucrează în zone deja evanghelizate ale Africii se confruntă astăzi cu o societate care a fost inoculată împotriva Evangheliei. Orașele sunt pline de oameni care au fost botezați și care au fost recunoscuți drept membri ai bisericii într-o denominație sau alta, afirmându-și astfel statutul de creștini, chiar dacă mulți trăiesc fără a manifesta vreo roadă a lucrării Duhului Sfânt sau fără a oferi dovezi ale unei vieți de pocăință și credință în Hristos. De exemplu, 80% dintre concetățenii mei kenyeni se consideră creștini, și totuși mulți dintre ei merg la biserică numai rareori, dacă și atât. Ei nu au nevoie de Evanghelie și de biserică, sau cel puțin așa gândesc ei, pentru că ei cred că sunt deja „creștini”.

Alții, care frecventează biserica mai mult decât grupul anterior, participă la serviciile bisericilor unde Evanghelia nu este prezentată în mod clar. Chiar dacă ei manifestă un oarecare zel în religia lor, mare parte a celor ce formează acest grup ar fi în situația de a avea mari greutăți în prezentarea Evangheliei, chiar și în părțile ei cele mai elementare. Lucrări autentice ale Evangheliei, înființate cu zeci de ani în urmă, au ajuns în multe cazuri să te transforme în biserici slabe teologic, care au cedat în fața avalanșei de distorsiuni, ajungând să propovăduiască diferite variații ale evangheliei prosperității.

Nu este de mirare că evangheliile false fac prăpăd în Africa, și foarte puțini se împotrivesc acestui fapt. Când bisericile sunt pline de cei care nu cunosc Evanghelia și care, în multe cazuri, trăiesc vieți nevrednice de Evanghelie, aceștia nu se pot proteja pe ei înșiși de distorsiunile din învățătura și din trăirea din bisericile lor, și e evident că nici nu mai pot să tragă alarma în comunitatea lor cu privire la evangheliile contrafăcute, care se proclamă în mod fals drept adevăr.

Noi știm că Dumnezeu rămâne credincios, și că El are copiii Lui răspândiți chiar și în aceste locuri. Rugăciunile noastre constante și nădejdea noastră este că El va ridica mai mulți dintre aceia care, într-o zi, vor defini peisajul bisericesc al Africii, așa încât evanghelia prosperității să apună. Totuși, problema persistă în zilele noastre. Așadar, cum putem face misiune într-o modalitate care să protejeze Evanghelia pentru generația prezentă și pentru cele viitoare?

ESTE EDUCAȚIA TEOLOGICĂ SUFICIENTĂ?

Mare parte din efortul misionar din prezent se concentrează pe educația teologică. În multe cazuri, păstorii din orașe nu au parte de niciun fel de instruire teologică. Vorbind la modul general, eforturile misionare anterioare nu au pus un accent pe echiparea păstorilor care au fost lăsați apoi în conducerea bisericilor. Această absență a ucenicizării de durată a condus la o teologie superficială în creștere, lăsând multe biserici locale expuse la orice fel de eroare cu care a fost infectată societatea până în prezent.

Drept răspuns, tot mai multe instituții teologice sunt înființate de-a lungul continentului. Conferințele și seminariile abundă pe măsură ce conștientizăm că eforturile misionare din trecut, chiar dacă au fost de ajutor în a-i aduce pe mulți la Domnul, s-au dovedit insuficiente a păstra și proteja Evanghelia pentru următoarea generație. Aceasta este o lucrare bună, o lucrare urgentă. Totuși, în ciuda eforturilor înnoite de a-i pregăti pe păstori, continentul nostru duce și astăzi lipsă de suficienți bărbați calificați care să facă această educație, ca și de suficiente resurse pentru a împlini această misiune.

RĂMÂNE UN PUNCT ORB

Acestea fiind spuse, rămâne un punct de orbire care lovește aceste eforturi misionare lăudabile. Majoritatea eforturilor de plantare de biserică și de educație pastorală nu includ o accentuare a învățăturii despre biserica locală. Teologia sistematică și alte domenii ale doctrinei creștine sunt accentuate semnificativ, cum ar și trebui, dar eclesiologia rămâne, din nefericire, la nivelul de prezumție și, drept rezultat, este înțeleasă greșit. Aceasta este o realitate tristă în principal pentru că aceste presupuse biserici locale reprezintă principalul plan al lui Dumnezeu pentru felul în care Evanghelia va fi manifestată și păstrată pentru generațiile viitoare – nu seminariile, nu conferințele și nici centrele de pregătire teologică.

În Epistola cu greutate eclesiologică adresată lui Timotei, Pavel scria, „Îți scriu aceste lucruri cu nădejde că voi veni în curând la tine. Dar dacă voi zăbovi, să știi cum trebuie să te porți în casa lui Dumnezeu, care este Biserica Dumnezeului celui viu, stâlpul și temelia adevărului” (1 Timotei 3:14-15). Felul cum o biserică își duce viața comună are de-a face întru totul cu modalitatea în care ea păstrează și protejează adevărul.

Generația actuală din Africa ar fi fost slujită mult mai bine de către biserici care trebuiau doar să fie dornice să îi excomunice oameni la fel de mult pe cât au fost dornice să îi boteze. Când ai un oraș plin de oameni care pretind că sunt ucenicii lui Hristos, dar care trăiesc vieți nevrednice de Evanghelie, acest lucru distorsionează adevărul Evangheliei atât pentru generația curentă, cât și pentru următoarea. Dumnezeu nu dorește să păstreze adevărul prin cărți precise teologic. El dorește să vadă în noi vieți care reflectă acel adevăr – împreună, în bisericile locale.

AVEM NEVOIE DE BISERICI CREDINCIOASE

Dacă le predicăm bisericilor de astăzi că viața creștină nu are de-a face cu dolarii și că cei credincioși nu sunt niște simpli spectatori în lucrarea de misiune, ci păzitori ai porții Evangheliei, poate că ei l-ar putea concedia pe următorul păstor care începe să predice erezii. Dacă le predicăm bisericilor faptul că convertirea este mai mult decât a repeta o rugăciune după dictare, și dacă ne-am opri din a le cere oamenilor să iasă în față la o chemare, ori să-și ridice mâinile pentru a-L „primi” pe Isus, am putea avea biserici mai mici ca dimensiune, dar vor fi biserici captivate de harul uimitor al lui Dumnezeu, în loc să fie atrase de un păstor cu oratorie deosebită, dar greșit direcționat, care doar poartă un costum strălucitor. Am avea astfel biserici care vor păzi Evanghelia cu mai mult zel, spre slava Dumnezeului lor.

Nu rănile produse de evanghelia prosperității și convertiții falși reprezintă esența problemei din bisericile de azi. Acestea sunt doar simptomele unei boli mult mai profunde. Dumnezeu vrea ca biserica locală să fie zidită așa încât ea să reziste în fața diferitelor vânturi ale erorii. Unele dintre aceste vânturi ar putea să constituie astăzi evanghelia prosperității, iar mâine gnosticismul. Concentrarea unui mai mare efort misionar pe zidirea bisericilor sănătoase ajută la protejarea Evangheliei pentru generația noastră și pentru generația următoare.

Acest articol a fost tradus în parteneriat cu Magna Gratia. Pentru resurse biblice asemănătoare, vizitați pagina lor de internet.