Membralitate & Disciplină

COMPONENTA COLECTIVĂ A CONVERTIRII

De Jonathan Leeman

Jonathan Leeman este directorul editorial al 9Marks și unul din prezbiterii Cheverly Baptist Church din Cheverly, Maryland. Îl puteți găsi pe Twitter la @JonathanDLeeman.
Article
02.29.2012

Dacă doctrina ta privitoare la convertire nu conține elementul colectiv, atunci îi lipsește o piesă esențială din întreg. Un Cap al legământului vine împreună cu un popor al legământului.

ÎN PRIMUL RÂND VERTICALĂ, ÎN AL DOILEA RÂND INSEPARABIL ORIZONTALĂ

Prin asta nu vrem să spunem că ar trebui să punem componenta colectivă pe primul loc. Cineva s-ar putea gândi la expresia bine-cunoscută a lui N.T. Wright despre justificare ca „neavând atât de mult de-a face cu soteriologia pe cât are de-a face cu eclesiologia, nu atât de mult vizând mântuirea pe cât biserica” (What Saint Paul Really Said, 119). Acesta este un exemplu clar, potrivit expresiei aproape la fel de cunoscută a lui Douglas Moo, despre cum să trimiți în decor ceea ce Noul Testament vrea să așeze în linia întâi și cum să pui în linia întâi ceea ce Noul Testament așază în decor (citat în D.A. Carson, „Faith and Faithfulness”).

Nu poate exista vreo reconciliere adevărată între oameni atâta vreme cât păcătoșii, la nivel individual, nu se împacă mai întâi cu Dumnezeu. Componenta orizontală este urmarea necesară a celei verticale. Eclesiologia urmează în mod necesar soteriologia. Prin aceasta vreau să spun că elementul colectiv nu poate să vină mai întâi, pentru că altfel am pierde totul.

Dar el trebuie totuși să vină. Fără îndoială, elementul colectiv trebuie să rămână în structura doctrinei convertirii. Unitatea noastră colectivă în Hristos nu este doar o implicație a convertirii, ci este parte a acesteia. A fi împăcat cu poporul lui Dumnezeu este un aspect distinct, dar inseparabil de a fi împăcat cu Dumnezeu.

Uneori, acest lucru ajunge să se piardă în sublinierea pe care noi o facem elementelor mecanice ale convertirii, ca atunci când discuțiile noastre doctrinare legate de convertire nu trec dincolo de relația dintre suveranitatea divină și responsabilitatea omului, sau dintre necesitatea pocăinței și cea a credinței. Cu toate acestea, o înțelegere completă a convertirii ar trebui să includă în același timp atât lucrurile de care noi ne separăm cât și lucrurile de care noi ne alipim. A fi convertit implică să treci de la moarte la viață, din domeniul întunericului în domeniul luminii. Și implică să treci de la o viață individuală la viața de apartenență la un popor, de la a fi o oaie rătăcită la a aparține unei turme, de la a fi dezmembrat, la a fi membru într-un trup.

Observați afirmațiile paralele ale lui Petru:

„Pe voi, care odinioară nu erați un popor, dar acum sunteți poporul lui Dumnezeu; pe voi, care nu căpătaserăți îndurare, dar acum ați căpătat îndurare” (1 Petru 2:10).

Primirea îndurării (împăcarea pe verticală) este simultană cu a deveni parte dintr-un popor (împăcarea pe orizontală). Dumnezeu are îndurare față de noi prin faptul că ne iartă păcatele, iar consecința necesară a acestui fapt constă din includerea noastră în poporul Său.

NATURA COLECTIVĂ A LEGĂMINTELOR

Fără îndoială, elementul colectiv al convertirii noastre poate fi observat atunci când ne uităm chiar și la structurarea Bibliei în legăminte. Este adevărat că toate legămintele Vechiului Testament își găsesc împlinirea în Sămânța (la singular) lui Avraam. Isus este noul Israel. Totuși, este la fel de adevărat că oricine este unit cu Hristos prin noul legământ devine în același timp parte a Israelului lui Dumnezeu și sămânța (la plural) lui Avraam (Galateni 3:29; 6:16).

Cu alte cuvinte, un Cap al legământului aduce cu El, prin definiție, un popor al legământului (vezi Romani 5:12). Așadar, a aparține noului legământ înseamnă să aparții și unui popor.

Deloc surprinzător, promisiunile Vechiului Testament cu privire la noul legământ sunt adresate unui popor: „niciunul nu va mai învăța pe aproapele, sau pe fratele său, zicând: ,Cunoaște pe Domnul!’ Ci toți Mă vor cunoaște, de la cel mai mic până la cel mai mare, zice Domnul; căci le voi ierta nelegiuirea, și nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatul lor” (Ieremia 31:34). Noul legământ promite iertarea (pe verticală) și o comunitate fraților (pe orizontală).

VERTICAL ȘI ORIZONTAL ÎN EFESENI 2

Întreg subiectul ne este prezentat într-un fel minunat în Efeseni 2. Versetele 1 până la 10 explică iertarea și reconcilierea noastră pe verticală cu Dumnezeu: „prin har ați fost mântuiți”. Versetele 11 până la 20 ne prezintă apoi componenta orizontală: „Căci El este pacea noastră, care din doi a făcut unul, și a surpat zidul de la mijloc care-i despărțea” (Efeseni 2:14).

Observați că acțiunea versetului 14 este prezentată la timpul trecut. Hristos a făcut deja una din iudeu și grec. Nu există imperative în acest verset. Pavel nu le poruncește cititorilor lui să caute unitatea. Dimpotrivă, el vorbește despre o realitate prezentă. Cei credincioși sunt așa datorită a ceea ce Dumnezeu a făcut, iar Dumnezeu a înfăptuit acel lucru exact în același loc unde El a realizat reconcilierea pe verticală – la crucea lui Hristos (observați de asemenea relația dintre indicativ și imperativ în Efeseni 4:1-6).

În virtutea noului legământ al lui Hristos, unitatea colectivă aparține componentei indicative a convertirii. A fi convertit înseamnă să fii făcut membru în trupul lui Hristos. Noua noastră identitate conține un element eclesial. Hristos ne-a făcut persoane eclesiale.

Iată o modalitate ușoară prin care poți înțelege acest lucru. Atunci când mama și tata merg la orfelinat să adopte un fiu, ei îl aduc acasă și îl plasează la masa familiei, alături de ceilalți copii, care îi sunt acum frați și surori. A fi fiu nu este același lucru cu a fi frate. Calitatea de fiu vine mai întâi. Cu toate acestea, calitatea de frate este implicația necesară a celei de fiu.

Asta înseamnă că putem spune că, iată, convertirea te obligă să faci parte dintr-o fotografie de familie.

APLICAȚIA PERSONALĂ: ALĂTURĂ-TE UNEI BISERICI!

Care este aplicația pe care să o facem în viețile noastre? Simplu: alătură-te unei biserici!

Ai fost făcut neprihănit, așa că fii neprihănit. Ai fost făcut membru al trupului Său, așa că alătură-te unui trup real. Ai fost făcut una, așa că fii una cu un grup real de creștini.

APLICAȚIA COLECTIVĂ: ÎNȚELEGE CORECT ASPECTELE MECANICE ALE CONVERTIRII!

Ce semnificație are acest lucru pentru bisericile noastre? Înseamnă că, în doctrina noastră, înțelegerea corectă a aspectelor mecanice ale mântuirii, menționate mai sus, este extrem de importantă. Avem nevoie de convingeri puternice cu privire la suveranitatea lui Dumnezeu și responsabilitatea omului, cu privire la pocăință și credință. Dezechilibrele în aceste învățături vor conduce la o biserică dezechilibrată și greșită. Ceea ce vei pune în oala convertirii va deveni supa bisericii.

Dacă doctrina pe care o ai în ce privește convertirea este lipsită de o concepție puternică privitoare la suveranitatea lui Dumnezeu, predicarea și evanghelizarea pe care le vei practica vor risca să devină manipulatoare și vor căuta să placă omului. Abordarea pe care o vei avea cu privire la conducerea bisericii va deveni, foarte probabil, pragmatică. Vei risca să te epuizezi pe tine și congregația ta cu un program copleșitor. Practicile voastre cu privire la membralitate vor fi bazate pe drepturi sau beneficii, asemenea unui club. Practicile dării de socoteală și a disciplinei bisericii cel mai probabil vor dispărea. Însăși sfințenia va fi pusă sub semnul întrebării. Și lista continuă.

Dacă doctrinei convertirii îi va lipsi o concepție puternică asupra responsabilității omului, cel mai probabil vei ajunge să îți administrezi mediocru darurile, ca și darurile celorlalți membri ai bisericii. Cel mai probabil vei fi ispitit la lenevie în ce privește evanghelizarea și chiar în pregătirea predicilor. Vei comunica tot mai puțină dragoste și compasiune față de cei răniți. Ai putea fi perceput de ceilalți ca un om sever sau aspru. Ai putea suferi de pe urma unei vieți slabe de rugăciune și astfel să te lipsești de toate binecuvântările care altfel ar putea fi ale tale. Vei pune însăși dragostea sub semnul întrebării. Și lista continuă.

Dacă doctrina convertirii este vitregită de o concepție puternică asupra pocăinței, vei fi grabnic în oferirea siguranței mântuirii și lent în a le cere oamenilor să socotească prețul uceniciei față de Hristos. Cel mai probabil vei tolera lumescul și dezbinările din biserică, iar membrii bisericii tale ar putea să tolereze aceste lucruri, pentru că mulți dintre ei vor rămâne superficiali în credință. Nominalismul va fi de asemenea mult mai comun, pentru că harul va fi perceput ca fiind ieftin. În general, biserica va găsi plăcere în a cânta despre Hristos ca Mântuitor, dar nu atât de mult despre Hristos ca Domn și, de aceea, nu va arăta foarte diferită de lume.

Dacă doctrinei convertirii pe care o predici îi lipsește o concepție puternică privitoare la credință, vei avea o biserică plină de legaliști anxioși, auto-neprihăniți și care vor dori să placă omului. Cu cât acești membri auto-disciplinați vor avea o părere mai bună despre ei, cu atât mai mult membrii mai puțin disciplinați se vor ascunde în tăcere în păcatele lor tainice și vor învăța constant cum să îi condamne pe alții și pe sine. Transparența va fi rară, iar ipocrizia foarte răspândită. Cei din exterior și fiii rătăcitori nu vor simți căldura și compasiunea harului adevărat. Preferințele culturale vor fi confundate cu Legea lui Dumnezeu. Bisericii îi va plăcea să cânte despre poruncile lui Hristos, Împăratul, dar nu la fel de mult despre Mielul cel însângerat, un Miel junghiat pentru ei.

Evident, exagerez aceste descrieri. Lucrurile nu se petrec exact în această secvență. Dar ideea de bază în toate aceste exemple scoate în evidență legătura strânsă între convertire și biserică. Dacă convertirea implică în mod necesar un element colectiv sau, mai concret, dacă convertirile individuale produc în mod necesar un popor unit, atunci orice lucru pe care îl vei așeza ca definitoriu în doctrina convertirii pe care o vei predica va afecta în mod dramatic felul de biserică pe care îl vei obține.

Vrei o biserică sănătoasă? Atunci străduiește-te să înțelegi corect doctrina convertirii, predicând congregației tale toate fațetele ei biblice. Mai mult, asigură-te că structurile și programele bisericii tale sunt în consonanță cu această doctrină puternică și cu multele ei fațete.

 

Acest articol a fost tradus în parteneriat cu Magna Gratia. Pentru resurse biblice asemănătoare, vizitați pagina lor de internet.

Altele etichetate ca: articles