CINCI MOTIVE PENTRU CARE NU EVANGHELIZĂM

Noul Testament îi îndeamnă pe copiii lui Dumnezeu să ducă Evanghelia în toată lumea. Isus le-a dat ucenicilor Lui o poruncă clară de a merge și a face ucenici (Matei 28:19). Le-a spus că ei vor deveni pescari de oameni (Matei 4:17). Petru a sfătuit bisericile din Asia Mică să fie pregătite cu un răspuns, atunci când oamenii le vor cer socoteală de nădejdea care se găsește în ei (1 Petru 3:15).

Dar se pare că ceva funcționează greșit. Mulți creștini nu trăiesc asemenea unor pescari de oameni. Și nu foarte mulți oameni ne cer socoteală de nădejdea pe care o avem în Hristos, iar atunci când o fac, noi nu suntem cu adevărat gata să oferim un răspuns. Bisericile evanghelice vorbesc foarte mult despre evanghelizare dar, conform sondajelor de opinie și a impresiilor personale, se pare că majoritatea membrilor bisericilor nu-și mărturisesc credința foarte des.

DE CE NU EVANGHELIZĂM?

Aș vrea să sugerez cinci motive pentru care bisericile și membrii lor nu mărturisesc Evanghelia ca o parte din cursul normal al vieților lor. Alte articole din această revistă sugerează și căile de a remedia această situație, dar pentru moment voi rămâne la diagnosticarea problemei.

1. Bisericile îi izolează pe creștini de necredincioși.

În primul rând, bisericile îi izolează pe creștini de cei necredincioși. Exprimat simplu, o mulțime de creștini nu cunosc niciun necredincios. Chiar dacă viețile noastre zilnice ne pun repetat în contact cu mulți oameni care nu-L cunosc pe Isus, este ușor să treci prin viață fără a dezvolta relații apropiate cu vreunul dintre acești oameni.

Bisericile fac posibilă această izolare într-o multitudine de căi. Multe biserici organizează o mulțime de programe în serile din timpul săptămânii, și sugerează ideea că un bun membru al bisericii este acela care participă la acele programe. Drept rezultat, calendarele multor creștini sunt pline de activități ale congregației și astfel există puțin timp disponibil pe care ei să-l poată folosi pentru a-și invita vecinii și colegii de muncă în casele lor.

În plus, anumite biserici cultivă o oarecare ostilitate față de lume. Pe măsură ce lumea în care trăim devine tot mai explicit împotrivitoare față de creștinism și față de moralitatea biblică, este ușor să permiți unei mentalități de buncăr să își facă loc în biserică. Atunci când acest lucru se petrece, lumea din afară devine un fel de sperietoare, iar modalitatea în care poporul lui Dumnezeu se poate păstra sfânt este să stea la distanță de ea. Astfel, creștinii trăiesc vieți pe niște drumuri paralele cu lumea, având propriile școli, propriile afaceri și propriile ligi de sporturi și programe de recreere în natură dar, în felul acesta, sunt foarte slabe șansele de a construi relații cu cei necredincioși.

2. Noi credem că evanghelizarea este o activitate extraordinară.

Un al doilea motiv pentru care creștinii nu evanghelizează este că ei cred că această activitate este una extraordinară. Ei suspectează că evanghelizarea este rezervată doar celor care au darul de evangheliști, sau pentru păstori ori alți creștini de profesie. Și astfel, ei nu simt că sunt capabili de mărturisirea Evangheliei. Din când în când, oamenii din congregația mea își vor aduce prietenii sau familia la mine așa încât să le vorbesc despre Isus, și trebuie iarăși și iarăși să-i provoc să facă pasul înainte pentru a face ei înșiși acest lucru! Dincolo de toate acestea, în Faptele Apostolilor 8:1-4 nu apostolii, ci creștinii „normali” au fost cei care au dus mesajul despre Isus dincolo de Ierusalim, în lumea largă.

3. Bisericile nu vorbesc despre costul uceniciei față de Isus.

În al treilea rând, bisericile noastre nu vorbesc despre prețul pe care-l implică să Îl urmezi pe Isus. Evanghelizarea va fi costisitoare. Nu există cu adevărat nicio modalitate de a le spune oamenilor că tu crezi că Dumnezeu a luat trup omenesc prin a Se naște dintr-o fecioară și apoi, după ce a murit pe cruce, a înviat dintre cei morți și S-a înălțat înapoi la cer, fără a risca să pierzi favoarea acelor oameni. Dar acest lucru este normal. Apostolul Pavel spune că Dumnezeu ne mântuiește în mod intenționat într-o modalitate care pare nebunească pentru „înțelepții” lumii noastre (1 Corinteni 1:18-19). Mesajul nostru nu va fi bine primit de cei care sunt pe calea pierzării, ci va fi ca un miros urât pentru ei (2 Corinteni 2:14-16).

Dacă îl înțelegem corect pe Pavel, înțelegem că, de fapt, este planul lui Dumnezeu ca tu să suferi ceva atunci când mărturisești Evanghelia. Dacă nu ești de acord cu aceasta, citește cartea Faptelor Apostolilor și observă că, de fiecare dată când cineva mărturisește Evanghelia, ceva negativ se petrece cu acei oameni.

Dar multe biserici nu-și confruntă niciodată oamenii cu realitatea că a-L urma pe Hristos îi va costa ceva. Noi învățăm că Dumnezeu se îngrijește de ei și de binele lor personal. Așadar, atunci când vine vremea să plătească prețul și să mărturisească Evanghelia, mulți dintre ei pur și simplu nu sunt gata să-și piardă reputația.

4. Așteptăm rezultate imediate.

În al patrulea rând, noi căutăm adesea rezultate imediate. Evident, este ușor să devenim descurajați privind la evanghelizarea făcută de noi. Poate că citim o carte sau ascultăm o predică și mergem să ne mărturisim credința, doar pentru a crește în descurajare văzând că nimic vizibil nu are loc. Eu cred că mulți creștini au renunțat pur și simplu la a practica evanghelizarea pentru că ei au făcut ceva eforturi și n-au văzut niciun rezultat.

Dar noi nu ne aflăm pur și simplu într-o poziție de a judeca ce face Dumnezeu în orice situație. Se poate întâmpla ca, în planul lui Dumnezeu, noi să fim primii dintr-un șir lung de oameni care evanghelizează o persoană anume înainte ca acea persoană să vină la Hristos. Mă pot gândi la o mulțime de exemple de conversații și eforturi evanghelice care păreau, la acea vreme, o pierdere de timp. Dar n-a trecut mult până când am aflat că acele persoane au venit la Hristos.

Evanghelia este puterea lui Dumnezeu spre mântuire (Romani 1:16), iar Cuvântul lui Dumnezeu este viu și puternic (Evrei 4:12-13). Noi trebuie să ne cultivăm încrederea în faptul că Domnul care aduce creșterea va duce la bun sfârșit planul Lui de răscumpărare. El va mântui suflete. De multe ori El nu face acest lucru după calendarul nostru, și El poate să nu-i aleagă pe acei oameni pe care noi i-am alege. Dar El se va folosi de noi dacă suntem credincioși.

5. Nu ne este clar mesajul.

Un ultim motiv pentru care nu evanghelizăm este că nu ne este clar mesajul. Atunci când cineva ne întreabă dacă se poate alătura bisericii noastre, unul dintre lucrurile pe care îl cer acelei persoane este să prezinte pe scurt mesajul Evangheliei, de exemplu în 60 de secunde. Și sunt în mod constant surprins de cât de mulți creștini descoperă că este dificil să facă asta. Nu înseamnă că ei nu cred Evanghelia – ei o cred. Nu înseamnă că ei sunt necunoscători – mulți dintre ei își cunosc foarte bine Bibliile. Și chiar dacă ei se simt nervoși sau surprinși de această întrebare, totuși observ o tendință îngrijorătoare privind mărturisirea Veștii Bune. Nu există nicio cale de a mărturisi Evanghelia dacă nu ești pregătit să mărturisești Evanghelia.

Acest articol a fost tradus în parteneriat cu Magna Gratia. Pentru resurse biblice asemănătoare, vizitați pagina lor de internet.