CÂND TE OPREȘTI DIN CONSILIERE?

Ca păstor sau consilier, cum știi când trebuie să te oprești din consiliere? Atunci când încerci să decizi dacă să pui sau nu capăt consilierii, probabil că vei fi conștient, cu un sentiment de oarecare neliniște, că problema nici măcar nu ajuns să fie rezolvată. Vei simți nevoia de mai multă creștere sau să vezi dorința persoanei respective de a continua consilierea cu regularitate. Dar acestea nu sunt motive adecvate pentru a perpetua ședințele de consiliere. Momentul încheierii consilierii este întotdeauna o chemare la o judecată înțeleaptă, care necesită multă înțelepciune. Decizia de a pune capăt procesului de consiliere este uneori clară, dar foarte adesea lucrurile nu stau chiar așa.

Cel mai bine este să te gândești la decizia de a pune capăt consilierii având în vedere câteva criterii clare. Iată doi indicatori pozitivi și patru alți indicatori mai puțin atractivi.

1. Persoana înțelege problema cu care se confruntă și este echipată să o rezolve.

Cel mai bun indicator în favoarea încheierii consilierii este când persoana a fost echipată adecvat pentru a răspunde cu credință la problemele ei și demonstrează o atitudine consecventă în a face acest lucru. Simptomele s-au ușurat: depresia nu mai este atât de rea pe cât era; soțul și soția s-au împăcat și și-au reconstruit încrederea reciprocă; tânărul prins în pornografie a manifestat o înfrânare considerabilă în ce privește păcatul său sexual. Presiunea problemei inițiale nu mai produce dezastru în viețile lor. Dintr-o dată, ei nu mai simt nevoia de a se întâlni cu tine. Pe de altă parte, indiferent cât de mult i-ai iubi, nici tu nu mai simți nevoia de a te întâlni cu ei.

2. În decursul consilierii, intervine grija unei alte persoane care se descurcă mult mai eficient.

Dacă lucrarea de consiliere are loc în contextul bisericii locale, vei fi în situații în care vei putea folosi alte cupluri sau alte persoane care pot veni alături de cel consiliat. Adesea, aceste persoane pot deveni mai eficiente decât tine în tratarea problemei din inima celui consiliat. Acest lucru nu este și nu trebuie văzut ca pe o amenințare la adresa poziției tale ca păstor sau consilier, ci mai degrabă ca pe un semn că biserica funcționează bine. Ar trebui să fii foarte bucuros să vezi că alții demonstrează o îndemânare sau au o perspectivă la care tu nu te gândeai. Dacă acesta este cazul, poate fi cel mai bun moment ca persoana pe care o consiliai să treacă în grija altora.

Din nefericire, nu toate relațiile de consiliere se încheie cu o concluzie pozitivă. Uneori, există motive care conduc la tranziția către alți consilieri sau către un alt fel de terapie.

3. Lucrurile nu par să se schimbe deloc.

Tu ai încercat să ajuți pentru o vreme, dar lucrurile pur și simplu nu par să meargă în vreo direcție anume. Cel puțin în aparență, persoana consiliată s-a străduit să facă schimbări, dar problema inițială continuă să lovească la fel de puternic. Poate chiar cu putere mai mare. Acest lucru poate fi produs de lipsa de îndemânare sau de înțelegere a situației din partea ta, sau poate fi pur și simplu rezultatul împietrii inimii, a ignoranței sau a altor factori din partea celui consiliat. În mod uzual, cauza constă dintr-o combinație a acestor factori. Esența este că nimic nu pare să producă vreo schimbare. Acesta este un moment bun să te gândești că ar fi poate mai nimerit să îndrepți persoana către altcineva.

4. Persoană consiliată nu pare interesată să coopereze.

Te vei afla în situații și circumstanțe de consiliere când persoanele cu care vei avea de-a face vor folosi, în esență, timpul alocat ședințelor de consiliere pentru a-și revărsa furia, pentru a se plânge sau pentru a bârfi. Dar atunci când intervine lucrarea grea a studierii Scripturii, a cercetării motivelor inimii, a confruntării păcatelor sau a se confrunta cu propriile greșeli, astfel de persoane pur și simplu nu vor să facă așa ceva. Acești oameni se așteaptă întotdeauna ca tu să faci ridicarea poverii în locul lor. Totuși, noi nu îi slujim pe oameni prin a ne complace în sentimentul lor de „a face ceva” pentru problema lor prin a veni la consiliere, atunci când ei refuză în fapt să facă vreun efort. Nu-i lăsa pe oameni să se amăgească singuri, imaginându-și că fac ceva, când realitatea este cu totul alta. Dacă ei nu își fac temele și nu sunt interesați să răspundă la întrebările pe care le-ai așezat înaintea lor, consilierea trebuie să se încheie, și asta spre binele lor.

5. Cel consiliat nu are încredere în tine.

Vor exista și situații când greșelile tale vor fi dureros de evidente. Poate că ai stricat totul amestecându-te într-o problemă pe care n-ai înțeles-o sau răspunzând într-un fel în care ți-ai exprimat frustrarea. Ai uitat de ședințele planificate sau n-ai fost capabil să le potrivești în calendarul tău într-un fel rezonabil. Știi că două lucruri sunt valabile în ceea ce te privește: ești păcătos și ești om. Esența este că persoana respectivă și-a pierdut încrederea în tine – fie din vina ta, fie datorită unor așteptări nerealiste din partea ei. Indiferent care ar fi situația, oamenii nu vor asculta de sfaturile tale dacă nu au încredere în tine, și este momentul să pui capăt consilierii. Dacă acea persoană nu este dornică să-și pună încrederea în sfaturile altor persoane din biserică, atunci poate fi de asemenea momentul potrivit să îi recomanzi să se mute la o altă biserică.

6. Persoana consiliată are nevoie de mai mult ajutor decât îi poți oferi tu.

Problema este suficient de acută încât are nevoie de mai mult timp sau de o expertiză mai vastă decât poți oferi tu. Îți dorești să fi avut mai mult timp pe care să îl petreci cu acea persoană, dar achitarea de celelalte responsabilități ale tale ar fi imposibilă, întrucât acele persoane au nevoie de mai mult decât o simplă conversație de o oră pe săptămână. De exemplu, dependența de droguri poate deveni atât de greu de controlat, încât cei care se luptă cu ea pot avea nevoie de intervenții zilnice. Tu îți dorești să fi avut mai multă îndemânare pentru a cunoaște contururile unei probleme specifice, dar nu ai nici îndemânare, nici abilitatea de a pătrunde în specificitățile problemei, sau timpul necesar pentru a rezolva o situație atât de complexă. Ține minte că limita lucrurilor pe care le poți rezolva și gestiona este mai departe decât poți conștientiza tu. În același timp, vom fi nevoiți să recunoaștem că anumite probleme pot deveni atât de complexe spiritual sau fiziologic, încât va fi nevoie să apelăm la consilieri cu îndemânare mai mare. Obiectivul nu este să renunți la aceste persoane, ci mai degrabă să capeți ajutorul cel mai potrivit de care ei au nevoie.

Nu trebuie să percepi acest lucru ca pe un eșec, atunci când vei fi nevoit să recomanzi pe cineva din biserică, un alt păstor sau un alt credincios matur, sau chiar pe cineva din afara bisericii, cum ar fi un consilier sau un medic din comunitate. Uneori, cea mai bună modalitate de a ajuta persoanele consiliate înseamnă să te oprești din a face tu lucrarea, pentru a putea îndrepta acea persoană în direcția corectă – anume către cineva care poate să îi ofere timpul adecvat și atenția de care are nevoie.

Dacă situației în care te găsești i se aplică vreunul dintre acești indicatori, probabil că este momentul să pui capăt consilierii, cerându-i persoanei respective ultima întâlnire. Unii vor fi mai mult decât fericiți să afle că s-a încheiat consilierea. Alții vor da semne că devin un pic alarmați. În acest al doilea caz, o întâlnire finală li se pare ca un ucigaș. Ei doresc ca ședințele de consiliere să dureze mai mult decât este necesar, probabil chiar vor aduce argumente înaintea ta, încercând să te convingă că au nevoie de mai mult ajutor sau pe termen mai lung. Dacă tu, în înțelepciunea ta, dar nu în nerăbdarea ta, ai concluzionat că lucrurile ar trebui să se încheie, atunci manifestă har și rămâi pe această direcție, încheind relația de consiliere. Nu lăsa ca presiunile și capcanele unor oameni aparent peste măsură de nevoiași să stabilească direcția consilierii. Ascultă cu smerenie preocu-pările lor, roagă-te în acest sens, apoi hotărăște ce este cel mai bine.

Nota editorului: acest articol constituie un fragment din cartea lui Jeremy Pierre și Deepak Reju, The Pastor and Counseling: The Basics of Shepherding Members in Need (Crossway, 2014).

Acest articol a fost tradus în parteneriat cu Magna Gratia. Pentru resurse biblice asemănătoare, vizitați pagina lor de internet.